joi, 11 septembrie 2008

Octavian Go

Am ajuns in Sibiu spre seara. Ne-am plimbat putin, am mancat o inghetata, apoi am luat cina. Buna a fost. Am incercat sa gasim o pensiune unde sa ne odihnim oasele obosite...nimic liber. Am fost indrumati spre Rasinari...vreo 5 km de Sibiu. Era aproape intuneric cand am ajuns. Am intrat in prima pensiune care ce-a iesit in cale. Si, da, aveau camere libere. Conditii excelente la un pret foarte bun. Nu stii ce gasesti in spatele zidurilor vechi ce marginesc strazile. Asta imi place la casele din zona. De fapt, din strada nu vezi nimic ce-i dincolo de ziduri...mister total.
A doua zi, pe la 10, am vrut sa mergem sa vedem casa unde a vazut lumina zilei Goga. Ni s-a spus ca e in apropiere de centru. N-am gasit casa. O tanti ne-a intors din drum spunandu-ne sa cautam casa strajuita de 3 brazi (imensi, de altfel...n-aveai cum s-o ratezi daca stiai de existenta lor). Exista si un indicator micut si ruginit plasat pe un stalp de iluminat peste care treci usor cu vederea...asa cum facut noi. Poarta inchisa. Am baut in ea...nimic. Un baiat care se juca cu pietricele langa un zid de casa ne-a sarit in ajutor. N-a avut mai mult succes. Probabil inca nu s-a trezit proprietarul, ne-a spus copilul. Nici n-are de gand s-o faca prea curand, mi-am spus amuzata in gand. Ne-am lasat pagubasi si am plecat mai departe.

L-am gasit pe Goga in centrul Albei Iulia...N-a ramas decat Go...

miercuri, 10 septembrie 2008

Apa plata

Inca se mai gasesc fantani la marginea drumului...

Am s-o omor

Pe Tesa. Imi vine sa o iau de coada si s-o arunc de la balcon. Dar nu-s sigura ca moare. Ca asa-s pisicile...cu 9 vieti. E inca pui. Iar pisicile se lipesc de loc nu de stapan asa ca o s-o gasesc iar la usa. Se vede mai jos ce a putut face intr-o singura zi.
A facut echilibristica pe burlanul hotei pana l-a scos din perete. Nu stiu ce-a cautat pe dulap...

In poza de jos se vede cum poate ajunge un sul de prosoape absorbante daca ajunge in ghiarele si coltii Tesei.

Vrea cineva o pisica? E gratis.
Cristian, grasana de Nora e de vanzare? Cat ceri pe ea?


marți, 9 septembrie 2008

Bran. Curte






Pestera

Pielea de sarpe
Feriga din fundul pesterii...

Tzapul...

Si capul de dinozaur...

Altceva n-ai ce vedea la Dambovicioara

luni, 8 septembrie 2008

Ghidul Pesterii Dambovicioara

E prima data cand vad pestera asta. De fapt, e prima data cand vad o pestera. Nu-i mare lucru de vazut. Niste galerii intunecoase pline de stalactite si stalagmite, unele din ele capatand forme ce aduc cu animale cunoscute. Tot farmecul incursiunii in burta muntelui il da, totusi, ghidul. Cu un glas subtirel si plictisit iti povesteste tot ce stie despre fiecare galerie. Si nu uita sa ne povesteasca de cei doi haiduci din timpul razboiului din '44 care isi facusera cuib in pestera si faceau legea prin imprejurimi. Cand porneste mai departe nu uita sa ne atentioneze: atentie la cap, dreapta sus...sau atentie la cap si picioare. La final fiecare vizitator i-a daruit bani...1 leu, 2 cat l-a lasat inima.
Am intrebat-o cati ani are. 9, mi-a raspuns. Banuiesc ca tine locul mamei sau tatalui. Probabil are treburi mai importante de facut. Ce e asa de greu sa faci pe ghidul? E buna si o fetita de 9 ani. De ce sa piarda vremea cu joaca? E bine sa se invete cu munca de mica. Oare banii primiti ii da acasa, parintilor? Ma tem ca da.

Nu ratati, daca aveti cu ce!