marți, 6 ianuarie 2009

Povesti cu vin (3)

Alta poveste a lui C.
Eram in scoala militara la Sibiu. Iarna. Cand ne trimiteau parintii pachete era sarbatoare. Mancam cu totii, la gramada, cati eram in dormitor. Unul din baieti primeste de acasa un borcan cu peltea. Maica-sa era primarita prin nu stiu ce orasel din Moldova. In biletul care insotea borcanul mama ii spunea clar sa nu se atinga de borcan ca nu-i pentru el...era plocon pentru cineva. Da'ti-ai gasit cin's'asculte...Foamea pe noi era cat casa. Ce daca mancam putina dulceata? Asa ca ne-am uns fiecare cate o felie mare de paine cu peltea din borcan. Atat ne-a trebuit. A deschis unul geamul sa intre aer curat...din clipa aia ni s-a rupt filmul. Ne-am trezit a doua zi tarziu. Nici unul nu era in patul lui. Dormitorul arata ca dupa bombardament, ne-a zis comandantul a doua zi. Fiecare adormise pe unde apucase dupa ce mancase crema de vin...Am ramas de pomina...

Biscuiti de post

Am citit eticheta cand am ajuns acasa. Normal, nu? Nu-i prima data cand fac asta dupa care ma mir pe ce dau banii. Citesc la ingrediente ca biscuitii au in compozitia lor 6 cereale. Mai jos citesc ca au doar grau si soia. Iar fraza "fabricat intr-o uzina unde se manipuleaza oua" m-a bagat in ceata cu totul. E o garantie a calitatii produsului? Popej, ma pot lamuri?

luni, 5 ianuarie 2009

Perdea de fulgi


Povesti cu vin (2)

Povestea lui C.
Aveam vreo 6 ani. Ai mei au dat o petrecere. Erau invitate cateva familii. Nu stiu cate dar copii eram 6. 4 fete si 2 baieti. Eu si sor'mea eram fericiti ca in seara aia nu ne vom culca la 9 ca in celelalte seri. Mama intinsese masa in sufragerie. Noi, copiii, ne alergam prin camera. Ca sa nu ocupe loc pe masa si sa faca loc farfuriilor cu mancare si paharelor sticlele cu vin erau puse jos, langa masa. La un moment dat se face putina liniste si se aude un "hac". Sunetul venea se sub masa. In clipa aia si-au dat seama ca nu mai era niciun copil la vedere. Au ridicat un colt al fetei de masa. Toti copiii eram lati sub masa. Ametiti bine de cat vin gustasem din sticlele pus eintre sacune...Petrecerea aia a ramas de pomina.

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

dolce

M-am abonat la dc-tv. Cum o buna parte din timp mi-o pierd in bucatarie am optat pentru al doilea kit de instalare. Trebuie sa te obisnuiesti si cu asta. In primele zile, cu ochii la ecranul televizorului, am topit manerul la un castron din plastic si am pus zahar in mamaliga...Toate echipamentele le-am luat in chirie. Dar trebuie sa cumpar al doilea kit de instalare. Pe contract am bifat ca-l platesc cei 75e in 24 de rate. Sunt estrem de multumita de calitatea imaginii, semnalul fiind excelent. Dar! Ca nu degeaba ma apucam sa scriu postul asta. Vine prima factura. Noroc ca stateam pe scaun cand am deschis plicul. 386,92 lei. M-am uitat pe desfasurator. M-au trecut cu plata integrala la kitul de instalare. M-am enervat...doar am semnat un contract, nu? Sun la 1930, numarul de urgenta al ROMTELECOM. Urmez pasii pe care mi-i spune robotelul. Am pierdut 20 min. sunand. Nu mi-au facut legatura. Doar canta la nesfarsit "we will be together". Ma duc la GERMANOSul din colt. E partener ROMTELECOM si nu ma poate refuza. Baiatul de la GERMANOS s-a chinuit jumatate de ora pana a reusit sa obtina legatura. Cand a reusit i s-a spus ca trebuia sa sune la alt departament. Pana la urma i s-a facut legatura si au urmat o groaza de verificari...ca angajatii care au fost cu instalatul n-au fost atenti cand au facut contractul; nu ma intereseaza, le-am zis, eu stiu ce-am semnat si asa vreau sa raman...da sigur vreti sa platiti in rate? sigur vreau...pana la urma mi-au inregistrat reclamatia si si-au cerut si scuze. Acum am primt noua factura. E drept ca data facturarii e anterioara datei cand am facut reclamatie. Factura e de 403 lei. Sper sa n-o iau de la capat.

vineri, 2 ianuarie 2009

Povesti cu vin (1)

Povestea lui Romica
Eram pe vremea lui nea Nicu. Am plecat cu trenul intr-o delegatie la Moscova. Eram singur in cuseta. De la Chisinau s-a urcat un moldovean. In cuseta de alaturi mai erau 2. Toti trei mergeau la Moscova sa aduca niste utilaje. Si-a pus pe el un trening si papucii de rigoare. Mi-a spus ca merge la colegi sa bea un vin. M-a invitat si pe mine. L-am refuzat politicos. Dupa 2 ore ma invita din nou. Il refuz iar. Dupa inca 2 ore ma cheama iar. Ma cam plictiseam, asa ca m-am dus. Toti erau in trening si papuci. Drumul e lung pana la moscova. Masuta era plina cu mancare. Si vin. Ma pun si eu pe baut. Dupa ceva timp, unul din ei spune: hai sa bem ceva ca lumea. Unul din ei se duce la insotitorul de vagon (o tipa) si se se intoarca cu niste cani de sticla in se servea ceai. Cam de 300. Atunci am vazut cele 2 bidoane de 30l. Mi-au spus vinul era pentru utileje. N-am baut decat 2 cani din vinul ala. Apoi mi s-a rupt filmul. M-am mai trezit cand am ajuns la Moscova. Nu stiu ce vin a fost ala, dar n-o sa uit toata viata...

luni, 29 decembrie 2008