duminică, 31 ianuarie 2010

Copilarie in orezarie

Am o prietena care si-a petrecut copilaria la Stancuta, in pamanturile sarate din judetul Braila, inconjurate de apele Buzaului si Siretului. As sta s-o ascult ore-n intregi cum povesteste...are har. Trebuia sa-si ajute parintii la orezarie. De fapt, fiecare copil avea sarcina precisa. Intai munca, apoi lectiile pentru scoala, daca mai avea timp. Povesteste cum statea in apa pana la brau. Cand se retrageau apele si ajungea apa pana la genunchii ei de copil, tatal o trimitea sa prinda peste. Starnea malul cu picioarele ca sa enerveze crapul si sa iasa din ascunzatori, apoi il prinea cu mana. Coama crapului se ridica la suprafata apei si era usor de prins. Sau prindea pestele cu ajutorul cosurilor de nuiele...Cand era apa mai mare pescuia. Cu un bat de stuf de care lega o ata simpla si un bod indoit. Pentru copiii orezariei distractia cea mai mare era umflarea broastelor. Broaste mari, de orezarie. Rupeau bete de tipirig si umflau broastele cu aer, dupa care le dadeau drumul pe apa. Bietele broaste, pline cu aer, cu labele intinse, pluteau ca niste baloane pe suprafata apei...Copii sadici. Dar cine n-a fost sadic, macar o data, in copilarie....

marți, 19 ianuarie 2010

O candidata sigura la posetele Vuitton

De data asta o poveste din libraria de cartier. Am cerut niste acuarele la care capacele tuburilor sa se puna singure - sa nu se mai mazgaleasca aiurea plansele copilului - dar n-au momentan. Sa mai incerc. Patroana imi asculta oful si-mi povesteste despre o pustoaica, clienta veche. Micuta. Clasa a 2-a. Zilele trecute o vede pe fetita ca intra in librarie insotita de un barbat. Tatal copilei, probabil. Femeia izbucneste in ras cand ii vede. Barbatul o priveste intrigat dar nu spune nimic. Fetita ii arata tatalui 2 ghiozdane. Pe moc, cu fundite. Nu unul. Doua. Barbatul intreaba cat costa ghiozdanele.
- 150 de lei, amandoua.
- Asa mult? intreaba barbatul.
- Pai, sunt din material mai bun. Avem si mai ieftine. Uitati acolo. La 25 de lei bucata. Va costa 50 doua.
- Le vrei tati? o intreaba omul, plin de speranta, pe fetita.
- Nu le vreau! Sunt urate. Daca le iei, sa le porti tu, a spus fetita.
Suparata, a iesit repede din magazin.
Patroana ii spune omului:
- Nu va suparati pe mine ca am ras cand v-am vazut ca ati intrat in librarie...
- Da, mi s-a parut ciudat...
- O cunosc bine pe fetita. Stiu sigur ca aveti acasa 10 ghiozdane.
- Aaaa...Deci stiti care-i problema noastra.
- Stiu! Ca de la mine le-a cumparat sotia dvs. Interesul meu este sa-mi vand marfa, dar...zau, imi pare rau de dvs. Unde mai puneti inca doua ghiozdane?

luni, 18 ianuarie 2010

duminică, 17 ianuarie 2010

Plimbarea de sambata

Simteam nevoia sa ies. Era destul de frig. Am luat-o pe niste stradute mai neumblate. Am dat si de fundatura asta...s-au gandit mult pana sa-i gaseasca numele? Putina lume. Am ajuns si la magazinul de legume&fructe de cartier. In incaperea de 4/2 eram inghesuiti vreo opt oameni + lazile, sacii si \rafturile pline cu marfa. Primul la coada era un nene care-si facea aprovizionarea pe-o saptamana. Aveam de asteptat. -
- Pune-ti si-un castravete, va rog!
- Mic? Mare?
- Potrivit.
O femeie solida isi certa progenitura salbatica, de vreo 4 ani, care nu statea locului...se invartea ca un titirez.
- Teo, stai cuminte...
Teo, nimic. La un moment dat striga la el:
- Teo, intelege...Vrei sa te bat?
- Nu.
- Atunci?
Copilul se uita la ea cu privirea aia: "atunci nu ma bate" si continua sa se agite.
Tipului din fata mea ii vine randul la cantar. Un mos inalt si uscativ pansat la ochiul drept.
- 2 kg de mere vreau.
- Ce coloratura sa aiba? intreaba vanzatoarea.
- Amestecat...si un kil de rosii, va rog
Il vad ca-si duce mana la ochiul pansat si murmura, inciudat parca:
- Offf, Doamne!
- Va mai dau ceva? intreaba vanzatoare.
- Nimic.
Intinde o hartie de 50 lei si spune:
- Niste sanatate daca ati avea...150 g, nu mai mult...
- Cu draga inima, dar n-am marfa asta, intra in joc vanzatoarea. Ce-ati patit la ochi? intreaba curioasa.
- M-a lovit soacra-mea. Cu piciorul, spune omul razand amar.
- Tare picior are soacra matale...
Omul nu mai spune nimic si pleaca.
Plec si eu dupa ce-mi cumpar turcismele: rosii, ardei, castraveti si vreo 2 kile de morcov pentru suc. Or fi si morcovii turcesti?

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Pan'aci i-a fost


Ciudat nume de strada...

miercuri, 13 ianuarie 2010

Cuplul

n seara asta mi-am facut traseul obisnuit prin market. La raionul de mezeluri mi-a atras atentia un cuplu. Aveau in jur de 30 de ani. Deci, nu pustani. Barbatul se apleca usor si-si saruta partenera pe buze. Am intors privirea, ca nu-i frumos sa te holbezi la oameni. Femeia comanda produsele. Trec de lactate si ajung la legume & fructe. Ii vad din nou pe tinerii iubareti. Discutau aprins privind castravetii inveliti in plastic. Barbatul o comite iar si o saruta pe obraz, dupa care ia 2 castraveti si se duce sa-i cantareasca. Imi iau fructele (deja rodiile se vand la un pret "nesimtit" de 8,2 lei/kg) si merg la casa. Imi rotesc privirea si vad din nou cuplul. In fata raionului de condimente. Tot discutand. Iar il vad pe barbat ca se apleaca si o saruta, de data asta, pe ureche. Cred ca mi-am plecat privirea si am rosit. Nu stiu de ce. Mai aveam o persoana in fata pana la casa cand ii vad pe cei doi ca se aseaza la coada de alaturi. Bratul barbatului inconjura tandru mijlocul (infofolit in cojoc) al femeii.

E primavara, oare?
Nu stiu. Ce stiu sigur e ca am fost geloasa. Un pic...

Colectia de pisici 1