Primii fiori?

- Mami, ma duci la scoala? Pleaaaaaaase
- Bine.
A recuperat azi ziua de scoala amanata din cauza de viscol.
Pe la jumatatea drumului imi spune:
- Uite-o pe prietena mea, Diana!
Bineinteles ca n-am vazut-o, atenta fiind sa ocolesc gropile nenumarate din asfalt. Dar am ciulit urechile la "prietena".
- Prietena ta?
Dupa foiala care-o aud in scaunul din dreapta imi dau seama ca s-a fastacit.
- Colega, am zis...
- Am auzit bine ce-ai spus, Sabin...
- Bine! Prietena...
- Nu-mi dau seama care e, mama...Blonda? Bruneta?
- Blonda...Totul a inceput in tabara, sa stii?
Ups!
- In tabara?
- Da...Cand am fost la Castelul Groazei, in camera cu scheleti...Diana m-a luat de mana...
- Ai aparat fata...
- Da, imi spune cu un zambet fericit pe chipul blond
Am ajuns la scoala asa ca n-am putut afla mai multe...

Cod galben

Astept cu nerabdare codul galben pentru invazie de stoluri de randunele si palcuri de ghiocei...

Inceput de februarie

Copilarie in orezarie

Am o prietena care si-a petrecut copilaria la Stancuta, in pamanturile sarate din judetul Braila, inconjurate de apele Buzaului si Siretului. As sta s-o ascult ore-n intregi cum povesteste...are har. Trebuia sa-si ajute parintii la orezarie. De fapt, fiecare copil avea sarcina precisa. Intai munca, apoi lectiile pentru scoala, daca mai avea timp. Povesteste cum statea in apa pana la brau. Cand se retrageau apele si ajungea apa pana la genunchii ei de copil, tatal o trimitea sa prinda peste. Starnea malul cu picioarele ca sa enerveze crapul si sa iasa din ascunzatori, apoi il prinea cu mana. Coama crapului se ridica la suprafata apei si era usor de prins. Sau prindea pestele cu ajutorul cosurilor de nuiele...Cand era apa mai mare pescuia. Cu un bat de stuf de care lega o ata simpla si un bod indoit. Pentru copiii orezariei distractia cea mai mare era umflarea broastelor. Broaste mari, de orezarie. Rupeau bete de tipirig si umflau broastele cu aer, dupa care le dadeau drumul pe apa. Bietele broaste, pline cu aer, cu labele intinse, pluteau ca niste baloane pe suprafata apei...Copii sadici. Dar cine n-a fost sadic, macar o data, in copilarie....

O candidata sigura la posetele Vuitton

De data asta o poveste din libraria de cartier. Am cerut niste acuarele la care capacele tuburilor sa se puna singure - sa nu se mai mazgaleasca aiurea plansele copilului - dar n-au momentan. Sa mai incerc. Patroana imi asculta oful si-mi povesteste despre o pustoaica, clienta veche. Micuta. Clasa a 2-a. Zilele trecute o vede pe fetita ca intra in librarie insotita de un barbat. Tatal copilei, probabil. Femeia izbucneste in ras cand ii vede. Barbatul o priveste intrigat dar nu spune nimic. Fetita ii arata tatalui 2 ghiozdane. Pe moc, cu fundite. Nu unul. Doua. Barbatul intreaba cat costa ghiozdanele.
- 150 de lei, amandoua.
- Asa mult? intreaba barbatul.
- Pai, sunt din material mai bun. Avem si mai ieftine. Uitati acolo. La 25 de lei bucata. Va costa 50 doua.
- Le vrei tati? o intreaba omul, plin de speranta, pe fetita.
- Nu le vreau! Sunt urate. Daca le iei, sa le porti tu, a spus fetita.
Suparata, a iesit repede din magazin.
Patroana ii spune omului:
- Nu va suparati pe mine ca am ras cand v-am vazut ca ati intrat in librarie...
- Da, mi s-a parut ciudat...
- O cunosc bine pe fetita. Stiu sigur ca aveti acasa 10 ghiozdane.
- Aaaa...Deci stiti care-i problema noastra.
- Stiu! Ca de la mine le-a cumparat sotia dvs. Interesul meu este sa-mi vand marfa, dar...zau, imi pare rau de dvs. Unde mai puneti inca doua ghiozdane?

Colectia de pisici 2

Plimbarea de sambata

Simteam nevoia sa ies. Era destul de frig. Am luat-o pe niste stradute mai neumblate. Am dat si de fundatura asta...s-au gandit mult pana sa-i gaseasca numele? Putina lume. Am ajuns si la magazinul de legume&fructe de cartier. In incaperea de 4/2 eram inghesuiti vreo opt oameni + lazile, sacii si \rafturile pline cu marfa. Primul la coada era un nene care-si facea aprovizionarea pe-o saptamana. Aveam de asteptat. -
- Pune-ti si-un castravete, va rog!
- Mic? Mare?
- Potrivit.
O femeie solida isi certa progenitura salbatica, de vreo 4 ani, care nu statea locului...se invartea ca un titirez.
- Teo, stai cuminte...
Teo, nimic. La un moment dat striga la el:
- Teo, intelege...Vrei sa te bat?
- Nu.
- Atunci?
Copilul se uita la ea cu privirea aia: "atunci nu ma bate" si continua sa se agite.
Tipului din fata mea ii vine randul la cantar. Un mos inalt si uscativ pansat la ochiul drept.
- 2 kg de mere vreau.
- Ce coloratura sa aiba? intreaba vanzatoarea.
- Amestecat...si un kil de rosii, va rog
Il vad ca-si duce mana la ochiul pansat si murmura, inciudat parca:
- Offf, Doamne!
- Va mai dau ceva? intreaba vanzatoare.
- Nimic.
Intinde o hartie de 50 lei si spune:
- Niste sanatate daca ati avea...150 g, nu mai mult...
- Cu draga inima, dar n-am marfa asta, intra in joc vanzatoarea. Ce-ati patit la ochi? intreaba curioasa.
- M-a lovit soacra-mea. Cu piciorul, spune omul razand amar.
- Tare picior are soacra matale...
Omul nu mai spune nimic si pleaca.
Plec si eu dupa ce-mi cumpar turcismele: rosii, ardei, castraveti si vreo 2 kile de morcov pentru suc. Or fi si morcovii turcesti?