vineri, 27 februarie 2009

Vortex

Atentat la patrimoniul natural al României.

Preluat de pe http://www.oceanic.ro/news.php?article=67

SCRISOARE DESCHISĂ
Către :Preşedintele RomânieiSenatul RomânieiMinisterul Mediului şi Dezvoltării Durabile

S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club a aflat cu stupoare în cursul acestei zile despre amendamentele propuse în Senatul Romaniei pentru OUG nr.154/2008 care modifica OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate . Mai precis este vorba despre propunerea d-lui senator Trifon Belacurencu :Se solicită scoaterea habitatului “Stepe ponto-sarmatice “ ca sit ecologic de importanţă comunitară deoarece acesta nu există în nici o altă ţară membră a Uniunii Europene . În momentul aderării ţării noastre la U.E., acest tip de habitat trebuia să fie recunoscut ca sit de importanţă comunitară şi să se regăsească sub protecţie în cel puţin două din statele membre ale Uniunii Europene, tinand cont ca România a fost admisă ca ultim stat în anul 2007 . Deoarece habitatul “ Stepe ponto-sarmatice “ nu este recunoscut în altă ţară a UE, acesta nu poate sa fie de importanţă comunitară şi să facă parte din reţeaua ecologică europeana “Natura 2000” . Conform “principiilor” aberante ale acestei propuneri de amendament ar însemna ca nici un habitat sau specii endemice dintr-un stat membru U.E. nu pot fi protejate. Acest tip de habitat există în Uniunea Europeana doar în România şi de aceea este cu atât mai important pentru conservarea biodiversităţii, a capitalului genetic şi a echilibrului ecologic.
Această propunere de amendare a actului normativ menţionat, în condiţiile în care se pune în practică, va aduce grave prejudicii nu doar regiunii cu cea mai mare biodiversitate din România (am numit aici Dobrogea) dar şi capitalului natural de pe întregul teritoriu al României. Considerăm această iniţiativă drept un atentat la patrimoniul natural al României. Excelenţă, Domnule Ministru, Domnilor Parlamentari , vă solicităm în numele drepturilor asupra capitalului natural al generaţiilor viitoare să opriţi acest demers !

Director coordonator
biol. Răzvan Popescu-Mirceni

Februarie plange





joi, 26 februarie 2009

Talpi si palme




Casă boierească de langă autostradă

Aşa se vede de pe autostradă. O ştiţi. E aproape de Bucureşti. De fiecare dată ii fac poze. Cât o mai fi in picioare. Drept e că-i posibil să mai fie în picioare şi când n-oi mai fi eu... De data asta n-a ieşit prea bine.

- Nea Tudorică, mergi lin ca să-mi iasă poza, îi spun şoferului. Sunt sigură ca n-a ieşit bine. Ce viteză ai?
- 160, imi spune scurt....
- Cââââât?

M-am făcut mică, mică în scaun şi n-am mai spus nimic. Nici de poze n-am mai avut chef.

Zi gri. Bucureşti gri




cutie - măsuţă plină cu marţişoare...cred!

miercuri, 25 februarie 2009

Negociere

Bucuresti. 25 februarie. Curtea bisericii Sf Spiridon cel Nou

luni, 23 februarie 2009

sâmbătă, 21 februarie 2009

Februarie ninge

Ce fain e sa faci poze cand conduce altul...




vineri, 20 februarie 2009

Tesa si salaul

Sunt sadica...stiu!




miercuri, 18 februarie 2009

Hmm...

Mami, esti varza la engleza!


luni, 16 februarie 2009

duminică, 15 februarie 2009

sâmbătă, 14 februarie 2009

Gripa

Sunt ani de zile de cand n-am mai fost atat de bolnava. O raceala usoara pe iarna pe care-o duceam pe picioare si atat. Anul trecut n-am fost racita deloc. Cei cu BIII sunt rezistenti la boli. Asa se spune. Nu si acum. Ma chinuie o tuse groaznica, usturime cumplita in gat si la nas...ce mai! Sunt 4 zile deja si sunt semne ca ar vrea sa ma lase...Nurofene, paracetamoale, agocalmine, coldrex...nimic, frate!

vineri, 13 februarie 2009

joi, 12 februarie 2009

miercuri, 11 februarie 2009

Balet apus de soare (1)

Suntem doar forme de energie...Multumesc Cristian! Pentru idee si titlu....






marți, 10 februarie 2009

Integrame

M-am inspirat de la Cristian. Punctul comun e doar perechea de ochelari. Ma aflam la prietena mea in vizita. Cand am vazut ochelarii mi-am adus aminte de pozele lui. Mi-am zis sa incerc si eu. Atmosfera nu-i nici pe departe asemanatoare. Fara lumanari si carti vechi. Ce a reusit el cu acele poze e o adevarata opera de arta. E doar o bucatarie obisnuita de bloc. Iar pozele le-am facut mai mult pe fuga. Prietena imi plangea pe umar si eu pozam ochelari...S-a si enervat: mai faci multe poze la ochelarii aia sau ma asculti ce vorbesc...M-am oprit. Nu de alta, dar e in stare sa ma dea pe usa afara...