miercuri, 14 aprilie 2010

Mănăstirea Bogdăniţa. Ruina


Mănăstirea Bogdăniţa e locuită de 9 calugari. Cât am vizitat locurile n-am văzut decât unul. Pe călugărul Cătălin. Ruina vechii biserici e locuită de guşteri verzi-albaştri şi păsările cerului. Până să vină călugărul să ne deschidă uşă bisericii noi un bărbat ce-şi făcea delucru prin curte s-a oferit să ne arate şi să ne povestească din ce ştia el despre ruine. Că biserica ar fi de pe timpul lui Ştefan Cel Mare. Am ciulit urechile. De unde ştiu asta? am întrebat. Scrie pe undeva, pe vreo piatră? Da...şi ne arată o placă de 50x50 aruncată intr-un colt în interiorul bisericii. Am pătruns înăuntru. Cu multă teamă, din cauza pereţilor ce stau să cadă. Piatra e scrijelită cu litere greceşti...într-un colţ se văd două cifre...45. Biserica a fost distrusă de un incendiu puternic prin 1960. Preotul Andrei (îl ţin minte din copilărie când venea să ţină slujbe la biserica din sat şi bunica mă căra dupa ea la biserică şi eu uram asta) a oficiat în biserică până la cutremurul din ’77 când acoperişul s-a făcut praf.
Călugărul ne-a spus că biserica a fost construită pe la 1840. Asta nu face mai puţin interesante ruinele. De care n-are grijă nimeni. Şi e păcat...

luni, 29 martie 2010

Reporter special: Sebastian

Test al limba romana, cls. a 9-a
"Realizeaza un set de 4, 5 intrebari pe care i le-ai fi pus unei persoane, daca ai fi fost reporter"

Raspuns:
- Buna ziua, dragi telespectatori, sunt reporter special Sebastian Suditu si ma aflu la minus unsprezece mii de metri in ocean. Sunt alaturi de Samuel Faulkner, pilotul si creatorul acestui submarin putin mai mare ca un frigider.Domnule Faulkner, cum va simtiti la aceasta adancime, intr-un spatiu atat de mic?
- Sufocat si foarte fericit.
- Va inteleg! Cand ziceti fericit, la ce va referiti?
- Cand zic ca sunt, nu ma refer la faptul ca sunt primul om la o asemenea adancime, sunt fericit ca am creat acest asa zis "frigider", dotat cu un panou cu care pot vedea la 50 metri in fata, pe intuneric. Aceste lucruri le-am facut ca sa pot vedea un rechin tigru.
- Dar exista asa ceva?
- Baietasule, stand pe barca toata ziua si pescuind, esti foarte atent la tot ce te inconjoara. Si, te rog, sa crezi ce-ti zic! Un banc de delfini erau in trecere. Creaturi foarte remarcabile! Revenim! Dupa ce au trecut de mine, la 30 de metri fata de barca, direct de sub delfini, un rechin cat o balena a inghitit delfinii. Era portocaliu ca apusul si vargat ca lovit cu fierul rosu.
- Si daca dam de o asemenea creatura?
- Ai trait s-o vezi si pe asta.
- Ce este aia care se indreapta spre noi?
- A opta minune a lumii...
- Anghhhh....
Fleosc!

miercuri, 24 martie 2010

Blonda. De primavara

In gradina de la firma exista un matzisor. Crengile alea pline de bumbi pufosi care, astazi, au explodat in galben. Probabil si parfumul a fost pe masura, altfel nu se explica roiul de albine ce-au tabarat gramada pe bietul pomisor. Scena e completata de 3,4 gura casca care priveau curiosi la viermuiala din copacel. O fatuca blonda exclama:
- Vai, ce de bondari!
- Nu-s bondari, ii spun eu. Is albine.
- Astea-s albine? Asa arata albinele?
Un coleg (mai hatru de felul lui) o priveste un moment, apoi ii spune:
- Da'cum ai vrea sa fie? Blonde? Nu vezi ca astea muncesc? Trantorii nu muncesc, fetito!

duminică, 28 februarie 2010

Primii fiori?

- Mami, ma duci la scoala? Pleaaaaaaase
- Bine.
A recuperat azi ziua de scoala amanata din cauza de viscol.
Pe la jumatatea drumului imi spune:
- Uite-o pe prietena mea, Diana!
Bineinteles ca n-am vazut-o, atenta fiind sa ocolesc gropile nenumarate din asfalt. Dar am ciulit urechile la "prietena".
- Prietena ta?
Dupa foiala care-o aud in scaunul din dreapta imi dau seama ca s-a fastacit.
- Colega, am zis...
- Am auzit bine ce-ai spus, Sabin...
- Bine! Prietena...
- Nu-mi dau seama care e, mama...Blonda? Bruneta?
- Blonda...Totul a inceput in tabara, sa stii?
Ups!
- In tabara?
- Da...Cand am fost la Castelul Groazei, in camera cu scheleti...Diana m-a luat de mana...
- Ai aparat fata...
- Da, imi spune cu un zambet fericit pe chipul blond
Am ajuns la scoala asa ca n-am putut afla mai multe...

vineri, 5 februarie 2010

Cod galben

Astept cu nerabdare codul galben pentru invazie de stoluri de randunele si palcuri de ghiocei...

duminică, 31 ianuarie 2010

Copilarie in orezarie

Am o prietena care si-a petrecut copilaria la Stancuta, in pamanturile sarate din judetul Braila, inconjurate de apele Buzaului si Siretului. As sta s-o ascult ore-n intregi cum povesteste...are har. Trebuia sa-si ajute parintii la orezarie. De fapt, fiecare copil avea sarcina precisa. Intai munca, apoi lectiile pentru scoala, daca mai avea timp. Povesteste cum statea in apa pana la brau. Cand se retrageau apele si ajungea apa pana la genunchii ei de copil, tatal o trimitea sa prinda peste. Starnea malul cu picioarele ca sa enerveze crapul si sa iasa din ascunzatori, apoi il prinea cu mana. Coama crapului se ridica la suprafata apei si era usor de prins. Sau prindea pestele cu ajutorul cosurilor de nuiele...Cand era apa mai mare pescuia. Cu un bat de stuf de care lega o ata simpla si un bod indoit. Pentru copiii orezariei distractia cea mai mare era umflarea broastelor. Broaste mari, de orezarie. Rupeau bete de tipirig si umflau broastele cu aer, dupa care le dadeau drumul pe apa. Bietele broaste, pline cu aer, cu labele intinse, pluteau ca niste baloane pe suprafata apei...Copii sadici. Dar cine n-a fost sadic, macar o data, in copilarie....

marți, 19 ianuarie 2010

O candidata sigura la posetele Vuitton

De data asta o poveste din libraria de cartier. Am cerut niste acuarele la care capacele tuburilor sa se puna singure - sa nu se mai mazgaleasca aiurea plansele copilului - dar n-au momentan. Sa mai incerc. Patroana imi asculta oful si-mi povesteste despre o pustoaica, clienta veche. Micuta. Clasa a 2-a. Zilele trecute o vede pe fetita ca intra in librarie insotita de un barbat. Tatal copilei, probabil. Femeia izbucneste in ras cand ii vede. Barbatul o priveste intrigat dar nu spune nimic. Fetita ii arata tatalui 2 ghiozdane. Pe moc, cu fundite. Nu unul. Doua. Barbatul intreaba cat costa ghiozdanele.
- 150 de lei, amandoua.
- Asa mult? intreaba barbatul.
- Pai, sunt din material mai bun. Avem si mai ieftine. Uitati acolo. La 25 de lei bucata. Va costa 50 doua.
- Le vrei tati? o intreaba omul, plin de speranta, pe fetita.
- Nu le vreau! Sunt urate. Daca le iei, sa le porti tu, a spus fetita.
Suparata, a iesit repede din magazin.
Patroana ii spune omului:
- Nu va suparati pe mine ca am ras cand v-am vazut ca ati intrat in librarie...
- Da, mi s-a parut ciudat...
- O cunosc bine pe fetita. Stiu sigur ca aveti acasa 10 ghiozdane.
- Aaaa...Deci stiti care-i problema noastra.
- Stiu! Ca de la mine le-a cumparat sotia dvs. Interesul meu este sa-mi vand marfa, dar...zau, imi pare rau de dvs. Unde mai puneti inca doua ghiozdane?

duminică, 17 ianuarie 2010

Plimbarea de sambata

Simteam nevoia sa ies. Era destul de frig. Am luat-o pe niste stradute mai neumblate. Am dat si de fundatura asta...s-au gandit mult pana sa-i gaseasca numele? Putina lume. Am ajuns si la magazinul de legume&fructe de cartier. In incaperea de 4/2 eram inghesuiti vreo opt oameni + lazile, sacii si \rafturile pline cu marfa. Primul la coada era un nene care-si facea aprovizionarea pe-o saptamana. Aveam de asteptat. -
- Pune-ti si-un castravete, va rog!
- Mic? Mare?
- Potrivit.
O femeie solida isi certa progenitura salbatica, de vreo 4 ani, care nu statea locului...se invartea ca un titirez.
- Teo, stai cuminte...
Teo, nimic. La un moment dat striga la el:
- Teo, intelege...Vrei sa te bat?
- Nu.
- Atunci?
Copilul se uita la ea cu privirea aia: "atunci nu ma bate" si continua sa se agite.
Tipului din fata mea ii vine randul la cantar. Un mos inalt si uscativ pansat la ochiul drept.
- 2 kg de mere vreau.
- Ce coloratura sa aiba? intreaba vanzatoarea.
- Amestecat...si un kil de rosii, va rog
Il vad ca-si duce mana la ochiul pansat si murmura, inciudat parca:
- Offf, Doamne!
- Va mai dau ceva? intreaba vanzatoare.
- Nimic.
Intinde o hartie de 50 lei si spune:
- Niste sanatate daca ati avea...150 g, nu mai mult...
- Cu draga inima, dar n-am marfa asta, intra in joc vanzatoarea. Ce-ati patit la ochi? intreaba curioasa.
- M-a lovit soacra-mea. Cu piciorul, spune omul razand amar.
- Tare picior are soacra matale...
Omul nu mai spune nimic si pleaca.
Plec si eu dupa ce-mi cumpar turcismele: rosii, ardei, castraveti si vreo 2 kile de morcov pentru suc. Or fi si morcovii turcesti?

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

miercuri, 13 ianuarie 2010

Cuplul

n seara asta mi-am facut traseul obisnuit prin market. La raionul de mezeluri mi-a atras atentia un cuplu. Aveau in jur de 30 de ani. Deci, nu pustani. Barbatul se apleca usor si-si saruta partenera pe buze. Am intors privirea, ca nu-i frumos sa te holbezi la oameni. Femeia comanda produsele. Trec de lactate si ajung la legume & fructe. Ii vad din nou pe tinerii iubareti. Discutau aprins privind castravetii inveliti in plastic. Barbatul o comite iar si o saruta pe obraz, dupa care ia 2 castraveti si se duce sa-i cantareasca. Imi iau fructele (deja rodiile se vand la un pret "nesimtit" de 8,2 lei/kg) si merg la casa. Imi rotesc privirea si vad din nou cuplul. In fata raionului de condimente. Tot discutand. Iar il vad pe barbat ca se apleaca si o saruta, de data asta, pe ureche. Cred ca mi-am plecat privirea si am rosit. Nu stiu de ce. Mai aveam o persoana in fata pana la casa cand ii vad pe cei doi ca se aseaza la coada de alaturi. Bratul barbatului inconjura tandru mijlocul (infofolit in cojoc) al femeii.

E primavara, oare?
Nu stiu. Ce stiu sigur e ca am fost geloasa. Un pic...

Colectia de pisici 1




Mama de baieti

Intai faptele.
Incep prin a face o precizare: am doi baieti, unul de 15, altul de 11 ani. Care se "inteleg" ca fratii. Unul, cel mic - Sabin, are ore dupa amiaza, cel mare, dimineata.
Sabin a imprumat, acum o saptamana, de la prietenul si colegul de clasa, un joc pe PS. Ieri, 11.01, Sebastian i-a spus celui mic sa-i lase jocul. Sabin i-a raspuns ca, daca il ajuta sa treaca de nu stiu ce nivel la nu stiu ce joc pe PC, i-l da. Nu s-au inteles la "pret". Drept pentru care Sabin, inainte de a pleca la scoala, a ascuns jocul. Da' l-a ascuns atat de bine ca nu mai stie unde. Loc are destul in 4 camere+restul.
Consecintele:
1. Astazi, proprietarul jocului l-a cerut inapoi. Evident ca nu l-a primit.
2. Sabin are de invatat la istorie, pentru maine, 13.01, lectia despre Alexandru cel Mare. Manualul de istorie are lipsa niste pagini, ati ghicit, fix la lectia despre marele macedonean. In plus, maine dau test la istorie.
3. Sabin i-a cerut lui Mihai sa-i imprumute manualul de istorie dar copilul a refuzat din cauza ca nu i-a dat inapoi jocul pe PS (mi se pare corect).
Am doua variante: sa ma rog sa nu-i pice la test Alexandru cel Mare (ar mai fi razboaiele medice, Secolul lui Pericle si Sparta si Atena) si
2. Sa-i dau o mama de bataie, ca mi-a scos peri albi.
Ar mai fi una: sa-mi dau demisia, dar nu cred ca mi-o primeste cineva :(

duminică, 10 ianuarie 2010

"Politist, adjectiv" si canasta

Am promis ca fac azi clatite. Beneinteles ca mi-a pierit cheful pe parcursul zilei dar promisiunea e promisiune iar termitele mele sunt ce vreti voi numai uituce nu. Asa ca, pe la 7 seara (dupa ce-am calcat niste rufe), m-am apucat de facut clatitele. Am lasat putin compozitia sa se aseze si, pe la 8 fara un sfert, am inceput sa le coc. La 8, pe HBO, a inceput "Politist, adjectiv". Facusem 3 clatite. In sufregerie baietii aranjau pietrele pentru canasta.
- Mami, joci?
- Joc! Dar coc si clatitele. Ma strigati camd imi vine randul.
Canasta, clatite, film pe HBO. Cam o ora a durat combinatia asta. Din film n-am inteles prea multe. De cate ori imi aruncam ochii pe tv, intre intors clatite in tigaie si randul la canasta, il vedeam pe actorul din rolul principal mergand pe strada urmarind cand un baiat, cand o fata, mergand pe holuri, deschizand usi, famand,mancand, iar pe strada urmarind...nimic spectaculos. Chiar am facut o comparatie cu urmaririle care te tin cu inima la gat in filmele de actiune americane. La alta tura de clatite am auzit vocea Mirabelei Dauer cantand obsesiv o melodie. Cand am terminat de copt clatitele sotia il certa pe politist pentru o greseala gramaticala facuta de acesta intr-un raport...Intre timp, luasem bataie la canasta. Crunta. Dupa doua jocuri abia reusisem 345 puncte. Baietii urmau sa coboare la 120. Eu, tot la 45.
Miercuri ma uit din nou la film. Sa vad ce-i cu articolul ala nehotarat...

Contrast (3)

Constrast (2)

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Cum se face

Am fost la farmacie. Scot banii (stiam cam cat costa) si cer medicamentul.
- N-avem.
- Cand aduceti?
- N-aducem. Dar va putem da varianta straina. Dar e mult mai scump.
- Bine. Dati-mi, va rog!
Scot portofelul sa completez suma...mai mult decat dublul.
- Dar ce se intampla? Nu-l mai fabrica? intreb...
- Ba da, doamna. Dar vor sa-l scumpeasca ca era ridicol de ieftin...Asa fac ei. Il scot de pe piata o vreme si apoi reapare cu alt pret...

Contrast (1)

Dulai in iarna