sâmbătă, 27 decembrie 2008

Noaptea cu zapada

Asa arata strada dimineata...
Asa arata noaptea...plina de zapada!

miercuri, 24 decembrie 2008

Colindatori



Sarbatori fericite!

Si albe, daca s-ar putea...Am facut poza fara flash. Pare mai calda atmosfera, mai intima, mai in spiritul Craciunului. Bradul a fost impodobit de doua ori. Prima data nu a fost ancorat si Tesa a profitat. A trebuit adunat de pe jos si aranjat din nou. In pozele de mai jos m-am jucat putin cu aparatul...Sa fiti fericiti!



Porcariile noastre, cele de toate iernile...

"[...] dincolo de deosebirile dialectale sau de obiceiurile diferite (mai ales in nuanta), romanii pregatwesc porcul - "acesta carne e belsugul casei, zic teranii" si zice si dr. Manolescu la 1895 - la fel, din Basarabia pana in pusta si din Pind pana la Cernauti.. Mai mult (iar asta mi se pare -mutatis mutandis -un semn de unitate nationala fascinant, venind din substratul arhaic al limbii si ocupatiilor) numesc un fel porcariile rezultate: orice moldovean sau ardelen, dar si romanii din Ungaria stiu ce e aceea caltabos, chisca sau maios, bucovinenii si oltenii zic la fel carnatilor, trandafiri, pecie se cheama fileul si bizarau osanza de pe mate si-n Basarabia si-n Muntenia si-n Mako-Ungaria.
Ce mai, porcul e animalul nostru national, nu duioasa si inerta Miorita! O fi oaia sursa constanta de miei, transhumanta, lapte, lana si legende, dar in Romania numai cine are porc iese din iarna!"
Radu Anton Roman

E primul an in care n-am auzit sa razbata dintre blocuri tipat de porc injunghiat...Poate au facut ca mine. Au luat porcul de la merket...Ce m-am chinuit sa fac niste toba si leber...e prima data cand fac. Am facut franjuri stomacul cand l-am curatat. Dupa aia m-am chinuit sa-l carpesc...daca n-o iesi bun nu mai fac in viata mea

vineri, 19 decembrie 2008

Musca

M-am tampit...am ajuns sa pozez muste...era interesanta umbra lasata pe frigiderul meu... pe asta o tai de pe lista; au mai ramas tantarul si furnica...

duminică, 14 decembrie 2008

Bradule, bradutule...bye, bye!

foto by digidreamgrafix de pe deviantART

Nu concep sarbatorile de iarna fara brad adevarat. Trebuie sa simt aroma de brad cum se raspandeste in toata casa. Suport si acele de brad care incepe sa curga din brad la 2 zile dupa instalare si le mai gasesti inca 2 luni dupa aceea prin toata casa. Se pare ca anul asta vom cumpara unul de plastic. De ce? Am primit repreosuri de la tanara generatie: mami, nu mai cumpara brad adevarat? nu stii ce inseamna asta? daca toata lumea ar renunta sa mai cumpere brazi adevarati, iti dai seama ca salvam planeta?...Trebuie sa recunosc ca n-am mai avut ce zice. N-am argumente sa-l combat. Asa ca ma conformez: voi cumpara unul de plastic. Unul care va avea o coroana perfecta...n-o sa ma mai chinui sa-i gasesc cea mai buna pozitie ca sa-i pun in valoare cele mai aratoase crengi. N-o sa lase ace. Fac economie la bani...Cu mirosul de brad ne descurcam...un pronto, un glade....se gaseste. Trebuie sa vad ce oferte am. Pana acum nu m-au interesat brazii de plastic. Asta nu poate fi aruncat. Trebuie sa-i gasesc un loc in casa pana la urmatorul Craciun...

vineri, 12 decembrie 2008

Fara titlu

Poza am facut-o printr-o gaura in gard...imi place umbra lasta de arbori pe peretii imbatraniti...

joi, 11 decembrie 2008

Soare in decembrie

Avem premier. O sa avem si guvern. Sa ne bucuram de soare cat mai putem...



miercuri, 10 decembrie 2008

Magia sarbatorilor de iarna?

In perioada asta mai toata lumea isi impodobeste apartamentele cu ce crede ca are mai frumos si ochios: mosi craciuni spanzurati de balcoane, luminite multicolore agatate de perdele si draperii cu forme de braduti, stelute si globuri. Fericitii posesori de-o palma de pamant in fata apartamentului nu pierd ocazia sa n-o impodobeasca dupa cum ii taie capul. Nu stiu de ce imi da impresia de balci. Nu inteleg graba asta...Cutia mea cu globuri sta, inca, cuminte pe un sifonier. Si o sa mai stea. Pana ce voi impodobi bradul. Mi-e dor de bradul copilariei mele luminat de lumanari. Lumanari adevarate. Cand le aprindeam, mama statea de paza sa nu ia foc vata intinsa pe crengutele bradului. Lua pin ca era mai ieftin ca bradul. Nici vorba de instalatie electrica pentru brad. Era prea scumpa. Au fost ani in care ma rugam sa-mi ia brad. In anul in care n-am avut mi-am spus ca, atunci cand voi fi mare si voi avea banii mei, n-o sa-mi lipseasca bradul niciodata. Brad adevarat.

luni, 8 decembrie 2008

Vazute

N-am putut poza anuntul. Erau supraveghetori peste tot. M-ar fi luat de guler si afara cu mine...Am vazut pana acum prin marketuri anunturi de genul "nu atingeti marfa" sau "marfa se alege cu ochii, nu cu mana" dar NU MANCATI DIN PRODUSELE DE PE RAFT n-am mai intalnit... Inseamna ca s-a intamplat daca au considerat ca este necesar sa-l puna

sâmbătă, 6 decembrie 2008

vineri, 5 decembrie 2008

Inclinare periculoasa

Am fost invitata la o portie de lasagna. Facuta ca la mama ei acasa. Ana, despre care am mai scris aici, locuieste in blocul din imagine. Pana acum n-am avut ocazia sa intru in blocul asta. Stiam ca-i inclinat. M-a luat cu rau de cum am inceput sa urc scarile. La fiecare pas simteam ca ma rastorn. Aceesi zenzatie am avut-o si in apartamentul oamenilor. Podeaua din bucatarie au indreptat-o cand au pus gresie. Cea de pe hol, nu. Diferenta intre ele este de 10 cm. Destul sa ai senzatia ca-ti fuge pamantul de sub picioare. Apartamentul este la etajul1...cum o fi la etajul 4? Vor sa vanda apartamentul. Ma indoiesc ca vor reusi. Doar sa geseasca vreun disperat sau sa-l vanda pe 2 lei.
Lasagna nu mi-a placut. Mi-a picat greu. Ori din cauza inclinarii blocului, ori ca nu ma omor eu dupa pastele italienesti. Ma intreb daca locatarii din blocul asta fac piftie de sarbatori...daca da, cred ca pun proptele la farfurii.

Prietenie

Am vazut filmuletul dimineata, pe Antena 1. L-am gasit pe net. Aici:

http://www.webteh.ro/2008/12/04/un-adevarat-prieten/

Impresionant!

joi, 4 decembrie 2008

Lene

O mandarina...

2 mandarine....

3 mandarine...

O mandarina si un mar rosu...

O cafea si un mar...

M-am saturat de zile cu ceata. Nu mai vreau sa pozez ceata. Am impresia ca si eu sunt facuta din ceata. Nu mai am ce poza. Trandafirii au fost taiati si ingropati in pamant. Copacii nu mai au frunze. Oamenii sunt gri. N-am chef sa gandesc. N-am chef sa muncesc. Dac'as fi seful meu m-as da afara....Asa ca mi-am pozat desertul. Si o sa-mi beau cafeaua...

miercuri, 3 decembrie 2008

La naiba!

Pe cel din poza l-am intalnit prima oara in mall. Mi-a atras atentia contrastul intre hainele de pe el, care, in proportie de 80%, te duc cu gandul la un barbat, mersul si miscarile, mai degraba, feminine. Trasaturi de baiat, plete de fata. Nu m-am lamurit. L-am intalnit, din nou, pe strada si l-am pozat. In mall n-aveam voie. Nici cand l-am vazut a doua oara nu m-am lamurit ce e...la naiba!

luni, 1 decembrie 2008

Strajerii

Autostrada Soarelui. Nu mai e mult pana la Bucuresti. Zi gri. Plimbarea pe autostrada Soarelui e plictisitoare si intr-o zi cu soare. Dar cand e ceata... Iar cand mai vezi si aratarile astea ciudate, parca's fiinte extraterestre, care strajuiesc autostrada de-o parte si alta e si mai si...Nu stiu ce planta e, dar e oribila. Destul de inalta, cu multe brate si ingrozitor de neagra. Parca te bucuri ca autostrada e aparata de gardul de sarma...

30 noiembrie

Ziua de 30 noiembrie mi-am petrecut-o in Bucuresti. Speram sa fie soare sa ma pot plimba pe strazi. Cele 5 grade de afara m-au obligat sa-mi pierd v remea in mall. Ok. Bucuresti Mall. Nu pricep ce mare distractie e sa mergi la mall. Dupa o ora de cascat gura in magazine m-am ales doar cu o durere groaznica de picioare. M-am sprijinit de-o balustrada sa ma odihnesc nitel. Admiram ornamentele care cadeau din tavan cand, dupa 20 de secunde a venit un gardian si mi-a spus sa ma indepartez de balustrada. Nu e voie, doamna. N-aveam de gand sa ma arunc, dar daca astea-s regulile...La 5 m de mine un tatic obosit se asezase pe jos cu baietelul de 2 anisori...N-aveti voie acolo, domnu'! S-a sculat bietul om si-a plecat. Mai aveam 2 ore la dispozitie. De magazine ma plictisisem. Am intrat la un film. Mama mea are un nou iubit. N-am regretat. O comedie spumoasa in genul "Cum sa furi un milion". Cu Banderas, superb ca de obicei cu ochii lui caprui, cu o Meg Ryan cam prea slaba (ii sta mai bine cu parul scurt, buclat)...Dupa film mis-a facut foame. Era plin peste tot. Se manca cu pofta. Am ales ceva. Nu spun ce, dar a fost cea mai proasta mancare pe care am putut-o manca. Nu inteleg cum de nimeni n-a protestat...Sau nu le pasa ce bagau in gura. Un Bucuresti trist inecat in ceata. Oameni tristi, grabiti care umblau fara rost prin mall, doar ca sa treaca timpul...Asa mi s-a parut...