vineri, 30 ianuarie 2009

Vin fiert

E sezonul racelilor. Un vin fiert nu strica.
Vinul fierbe deja...Se pregateste zaharul, piperul si scortisoara.
Se toarna in cani...

Si se toarna...

Inca... (de fapt, imi place cum au iesit picaturile movulii in poze)

Si in asta au iesit picaturi

Aici e ultima si n-o puteam rata

Apoi se bea...

miercuri, 28 ianuarie 2009

Sportacus (2)

- E un tort?
- Da.
- De ce n-ai pus o poza pe el? Ar fi fost mai frumos.
- Cred ca ai dreptate...data viitoare o sa-i pun si poza. Vrei sa mananci o felie?
- Nu. Dar poti sa-mi dai una cand plec...la pachet.


- Mi-ai spus ca ai vazut un avion azi. Stii de unde venea?
- Da. De la mamaia mea, din Italia. E avionul cu jucarii.
- De unde stii?
- Mi-a spus mamaia.
- Poate era avionul de cadouri.
- Nu. Avionul de cadouri vine maine. Iar poimaine vine cel cu oameni. Asta-i ordinea. Stiu eu.

Sindromul Karoshi

Mi-am zdrelit o portiera. Bine de tot. Dreapta spate. Atat de bine ca trebuie schimbata. Cea din fata poate fi reparata. Am zis eu, ca desteapta, ca incap s-o parchez. De ce mi-au ocupat locul meu de parcare? Da'aia doi de ce au parcat asa aproape unul de altul? Era si intuneric. Ce daca am faruri. Am in fata masinii. Pe lateral n-am. Acum Dacia aia rapciugoasa o sa aibe o bara laterala noua. Nici n-o sa-i stea bine, la cat de ponosita e, cu o bara noua. Eh, am CASCO..se rezolva. Dar tot ma costa 100 euro, la cursul zilei. Asa-i acum. Daca reparatia depaseste 100 euro, pagubitul ii plateste pe astia iar asiguratorul restul. De fapt, motivul real e altul. Degeaba dau eu vina pe altii. Oboseala extrema. Deadline-urile o sa ma omoare. Sau sindromul Karoshi . 12 ore pe zi, sambete si duminici ... pentru ce? Acum orele suplimentare se vor duce la atelierul auto.
Ca sa nu mai spun ca mi s-a rupt si o unghie. Asta tragedie, nu portiera busita. Acum trebuie sa le tai pe toate. Vor trece 3 saptamani pana vor ajunge cum imi plac mie. Ce stiti voi? :)

luni, 26 ianuarie 2009

Zana Maseluta e o proasta

- De ce spui asta, Andreea?
- Pai, cand mi-a cazut primul dinte a fost foarte darnica...mi-a dat 5 euro. La al doilea, mi-a dat 20 de lei. La al treilea mi-a dat 20 de lei. La fel si la al 4-lea. La al 5-lea mi-a dat numai 5 lei. Iar la asta care mi-a cazut acum nu mi-a dat nimic....

duminică, 25 ianuarie 2009

Sportacus (1)




- De ce esti suparat?
- Sunt suparat.
- Pe cine?
- Pe cel gri de acasa.
- Gri? Cine-i gri?
- El. Spider Gri. Si daca vreau pot sa-l bat.
- Il poate bate cineva pe Spider?
- Da. Eu. Pentru ca eu sunt Spider Rosu. Si daca vreau il bat si mai tare.
- Cum asa?
- Pentru ca acum sunt Sportacus cel Puternic.
(Cel din poze e Sportacus - asa pronunta el - si are 4 ani. E o minune de baiat.)

vineri, 23 ianuarie 2009

Dialog la prima ora

- Ai mancat? Treci si te spala pe dinti...
- M-am spalat aseara...
- Aia a fost aseara...Acum e dimineata. Hai! Speli dintii dupa fiecare masa...Ai uitat?
- Dupa fiecare masa?....Si daca mor?
- Cum sa mori?
- De la atata spalat pe dinti...

City life


Orasul ne inseriaza, la tara suntem paraleli...

joi, 22 ianuarie 2009

Despre dragoste, cu intelepciune


foto by comptine-damour on deviantart


O colega la sedinta cu parintii. Diriginta clasei spune: sunt rele (fetele, adica), doamnele mele! vorbesc tot timpul...si in pauze, si in ore; numai despre baieti, numai despre dragoste....se cearta de la baieti; pai daca Adelina ii spune Dianei despre ce-a facut baiatul pe care ea a pus ochii, credeti ca-i mai arde Dianei de facut problemele pe care i le da doamna de matematica? niciodata! vorbiti cu ele acasa, mamelor! sa invete mai mult si sa vorbeasca mai putin despre dragoste...
In clipa aia, bunica unui baiat de care are grija ( parintii fiind plecati in Spania), femeie trecuta de 55 de ani, rabufneste: da'cand vreti, doamna, sa vorbeasca? cand or ajunge ca mine si-i vor napadi bolile? le mai arde atunci?


luni, 19 ianuarie 2009

Pasare de iarna

Dincolo de zidul de beton e un canal cu un firicel de apa...Nu stiu ce pasare e...Cotofana sa fie? Porumbel?

LIVIU forever

Cel mai bine se observa dupa ploaie...

duminică, 18 ianuarie 2009

Bucurestiul lui Steven Seagal

Film de sambata seara pe Antena 1. Shadow Man. N-am rezistat mai mult de un sfert de ora. Toate filmele lui sunt la fel. Nu m-a impresionat explozia colosata de la Otopeni. In schimb, mi-a placut enorm urmarirea "ca'n filme" de pe strazile din Bucuresti. Strazi care erau PUSTII la ora aia din zi. Asa cum viseaza bucurestenii...

vineri, 16 ianuarie 2009

joi, 15 ianuarie 2009

Întrebări, întrebări

foto by icstefanescu

- Mami, e foarte greu sa fi mamica?
- Offff...cel mai greu...dar încerc să rezist...
- Dar sa fi tătic e greu?
- Asta nu mă întreba pe mine.
- Bine...dar să fi copil e foarte greu?
- E cel mai uşor şi cel mai frumos. De asta o să-ţi dai seama când o sa fi adult. Acum, dacă ai putea, ai vrea sa dai timpul "pe înainte" ca să poţi creşte mai rapid.
- Dar să fi câine e greu?
- Nu stiu.
- Dar sa fi pisică e greu?
- Nu.
- De unde ştii?
- Ştiu, pentru că în alta viaţă am fost pisică...aşa simt.
Cred ca am reuşit să-mi bag copilul în ceaţă.

Fumatul pasiv

foto by mediocre-matt / deviantart

La mine in casa nu se fumeaza. Doar ocazional. Cand nu-mi permit sa dau vizitatorul pe bolcon daca are chef de fum. Dar, de cand apartamentul de la etajul inferior s-a ocupat (cam de 6 luni - cu o armata de fumatori, cred), am devenit fumatori pasivi. In timpul zilei nu se simte nimic. In schimb, pe la 10 seara oamenii se pun pe fumat. Nu stiu cum si-au impartit apartamentul. Cred ca holul din zona baii si dormitoare l-au facut un fel de fumoar. Pe unde ajunge fumul la mine in casa, nu stiu. Trebuie sa fie, pe undeva, un orifiu. Mirosul de fum de tigara e atat de putenic de zici ca fumeaza la mine in casa. Groaznic! N-am ce face. E casa lui si face ce vrea in ea...

miercuri, 14 ianuarie 2009

Poveşti cu vin (4)

Povestea lui S. Revelion 2009. Baiatul lui S. a făcut revelionul, ca mai toţi
studenţii, cu gaşca. S povesteşte: pe 1 ianuarie, dimineaţa, când mă trezesc, văd la uşă adidaşii lu' Ionuţ. Îi iau şi-i pun pe raft, că nu suport să văd încălţămintea că stă la uşă. Se scoală şi bărbatu-meu. Vede adidaşii, îi ia şi vine cu ei în bucătărie. Âştia sunt adidaşii pe care i-am adus, acum, din Italia? Da, a cui vrei să fie? îl întreb nedumerită...Tu te-ai uitat la ei? Mă uit la adidaşii din mâna lui şi nu-mi vine să cred ce văd. Cei doi adidaşi nu erau la fel. Unul se vedea că-i nou, dar celălalt era cam uzat si de culoare diferită. De parca n-ar fi fost destul, amândoi erau pentru piciorul drept, unul mărimea 45 (cât poartă Ionuţ), unul mărimea 43. Cum o fi ajuns băiatul ăsta acasa, cale de vreo câteva blocuri, nu-şi explică nimeni...

marți, 13 ianuarie 2009

Marti, 13

Am draci. N-are nici-o legatura cu faptul ca azi e 13 si marti pe deasupra. Pentru ca nu cred in asta. Am doar o zi proasta. Dracii ii am de la serviciu. Am facut greseala sa-i iau cu mine acasa. Acasa nu-i nimic schimbat. Asta a pus gaz pe foc. Nisipul pisicii a fost schimbat dar n-a fost pus altul in loc. Motiv pentru care pisica si-a facut nevoile langa cutie. Alti draci. Intreb copilul ce-a facut azi la scoala. Vesnica intrebare de luni pana vineri. Am luat un 3. Simt ca iau foc: auzi? spun pe-un ton ridicat...azi n-am chef de glumele tale. Pe copil il doare'n fund de nervii mei asa ca-mi raspunde plin de tupeu: si daca eu am chef de glume in fiecare zi? Noroc ca era in alta camera. Nu cand sunt eu suparata, ii raspund pe-un ton si mai ridicat. Tupeistul casei nu se lasa: si eu de unde vrei sa stiu cand esti tu suparata? hai, spune-mi! In clipa asta imi dau seama ca sunt absurda...de ce trebuie sa sufere si ceilalti cand am eu o zi proasta? De ce nu ma bucur, oare, ca s-a marit ziua?a nu mai e ger? Ca nu....

luni, 12 ianuarie 2009

Flori de gheata

De cand am pus termopane n-am mai vazut flori de gheata pe gemuri. Asa ca am pozat stelele cazatoare care s-au format pe geamurile masinii...Le-am pus si culori...



vineri, 9 ianuarie 2009

Mai imi trebuie o camera


Mai nou trebuie sa păstrez, pe perioada garanţiei, toate cutiile de la electronice. Altfel pierzi garanţia daca se înzâmplă ceva cu aparatul. Trebuie sa te duci cu ambalaj cu tot. Problema e că unde depozitez cutiile goale? Pe unde mă uit prin casă vad cutii peste cutii. Am ajuns la concluzia ca-mi mai trebuie o cameră. Dar de unde s-o iau?

joi, 8 ianuarie 2009

Piepţii doamnei

În pauză am fost sa comand două meniuri cu pipt de pui. Fiind prânzul fetele aveau comenzi multe. La un moment dat o aud pe cea mai solidă spunându-i celeilalte:
- Hai ca mă apuc de piepţii doamnei.
Deja ingheţasem de frig. Ma plimbam prin faţa chioşcului sa mă mai încalzesc. Între timp mai veniseră 2 clienţi. O aud pe vanzatoare strigând:
- Doamna cu piepţii, unde sunteţi? Sunt gata!

Viata de caine (2)

Cat am asteptat sa-mi sterilizeze pisica (cam trei sperturi de ora) am facut poze la cainii din azil. Toti cainii care nu erau inchisi (vreo 5,6), nepericulosi si extrem de jucausi, erau schiopi. Astia vor muri cu siguranta in azil. N-o sa-i ia nimeni acasa. De ex. cainele frumos di poza de mai jos cred ca are partea posterioara paralizata...sau asa parea. Tot respectul pentru felul in care personalul adapostului are grija de animale. Chiar si in "fugi, potaie, la locul tau" se simtea dragostea pentru bietele fiinte.
Catelul asta alb care pazea usa de la intrare ii maraia pe toti care se apropiau, nu conta ca-i caine sau om...era locul lui. Schiop si fara dinti in gura.
Nu pot sa nu povestesc de frumusetea asta roscata. Nu-i rau, asa cum pare in poza. Alerga prin toata curtea de nebun. Poate ca si e...De fapt, e intr-un azil, nu? L-am surprins ca la intervale regulate facea acelasi lucru.
Se chinuia sa treaca printre stinghiile gardutului. Destul de greu.

Cand ajungea in dreptul copacului se uita cateva clipe in urma...

Apoi, la capatul gardului, se strecura din nou printre stinghii ca sa ajunga din nou in curte. Asta a facut-o de 4 ori in trei sferturi de ora. Exact ca nebunii care fac acelasi lucru la nesfarsit...

miercuri, 7 ianuarie 2009

Viata de caine (1)

De caine abandonat. Poze de la vizita la azilul de caini.