Se poate si invers

Dimineata. Cumpar o paine si un kg de biscuiti.
- Va dau o gumita de 2 bani? ma intreaba vanzatoare, amabila
- Nu vreau guma.
- Un pliculet de zahar vanilat?
- Nu-mi trebuie.
Cu coada ochiului o vad pe sor'mea cum dispare discret de langa mine.
Vanzatoare ofteaza si roaga o colega sa-i dea 2 mii. Imi iau restul si plec.
- Ce-ai plecat asa rapid? o interpelez pe sor'mea.
- Pai, mi-a fost rusine...te tocmesti pentru 2 bani?
- Nu-i vorba de tocmeala aici... Daca mie imi lipseau 2 bani imi mai dadea painea?
Seara, pe la 9.30, dupa o zi infernala de munca (dat cu trafaletul) si pentru ca eram mai bine imbracata (cu mai putini stropi de var pe haine, par, fata), sunt trimisa la chioscul de la coltul blocului sa cumpar ceva de baut. Aveam la mine 11 lei. Vanzatoarea mi-a cerut 11 lei si 3 bani.
- Off, n-am 3 mii. Ma uitam in sacosa sa vad la ce sticla sa renunt. N-aveam chef sa ma duc sa mai iau bani. Nu era mare lucru.
- Lasati, doamna, merge si fara 3 mii, o aud pe vanzatoare.
Am crezut ca nu aud bine. E prima data cand mi se intampla asta.